TrekLens

Drumul forestier ce peste câteva ore va fi încins de soarele primăverii, este o plăcere de parcurs acum în răcoarea dimineții. Poteca șerpuiește spre apele râului prin pădurea plină de liane – un adevărat tunel vegetal pe alocuri, doar pentru a întâlni în cale stâncile pe care au fost croite potecile grănicerești ce serveau soldaților imperiului Austro-Ungar spre a patrula și păzi granița.

Pe stâncile colțuroase rămase în urma detonărilor succesive și a târnăcoapelor care au tăiat aceste drumuri de caraulă, poteca se strecoară gâtuindu-se uneori pe un brâu stâncos nu mai lat ca o bordură. Sub peretele muntelui, la doar câțiva metri distanță sunt apele tulburi ale râului. Vadul nu este departe și, ca printr-un miracol apele până acum tumultuoase și adânci devin cuminți și traversabile.

Când poteca își face loc prin pădure, mirosul persistent al covorului de leurdă înlocuiește susurul râului, iar petele de culoare ale florilor întrerupt monotonia mării de vegetație în plin avânt, prin care într-un labirint imposibil de descifrat păianjeni minusculi au construit pânze invizibile care se lasă descoperite doar în momentul în care se lipesc… pe față. Câteva tuneluri săpate fac posibilă continuarea traseului ce se strecoară pe sub surplombele săpate deasupra apelor – o binevenită variație. Tot ca variație este și panta noroioasă ce servește drept purgatoriu între Raiul apelor și peștera Dracului cu al său lac scăpat din enorma călimară a Iadului.

Printr-o pădure deasă pe unde poteca inițial abia se lasă zărită, urcușul o suprapune peste un vechi drum roman, pavat cu piatră. Drum de peste 2000 de ani, dar care a rezistat vremurilor și intemperiilor. Imperiul Roman dorea Dacia pentru aurul din adâncuri, iar exploatările miniere aflate nu departe de aceste locuri sunt menționate în cronicile primelor secole ale erei noastre. Prin Clisura Dunării trecea drumul principal ce urca spre raiul aurifer al munților Metaliferi, însă din el se desprindeau drumuri secundare care s-au păstrat aproape neatinse de timp până în zilele noastre. Pe vremea aceea cuceritorii dezvoltau provinciile cucerite.