TrekLens

Printr-un Brașov liber, răcoarea dimineții aproape că mă face să îmi fie dor de căldura de ieri. Aproape – urma să se încălzească și astăzi peste măsură.

Drumul spre Întorsura Buzăului este unul național, cu tot traficul aferent, iar cele zece procente ce semnalizează înclinația drumului sunt perfecte pentru încălzit gambele.

La Rezervația de Zimbri din Acriș, câteva țarcuri imense țin loc de habitat unei turme de aproape 15 imensități blănoase ce variază de la doi masculi în toată splendoarea gabaritului lor, până la un pui născut astăzi și care abia se ține pe picioare.

De la Brădet încep munții Întorsurii – o sălbăticie nemarcată, cu drumuri pastorale și păduri înmiresmate de brad. Este liniște în pustietatea munților ce marginesc apa Zizinului.

Traversarea muntelui vine cu perspective noi asupra Ciucașului – se văd Mâna Dracului și vârful Ciucaș, stâncăriile dinspre Babarunca și inaccesibilul versant nordic, iar în liniștea pădurii se aude doar sunetul sacadat al roților ce mușcă din pământ și pietriș.