Sunt doar un pumn de grade Celsius în termometru iar soarele cu greu răzbește printre norii de care Bacovia ar fi mândru. Popularizată de câțiva ani ca Poarta Carpaților, zona ce mărginește hărțile cu Bucegi și Piatra Craiului este de fapt înșiruirea satelor de la poalele munților, cu trasee molcome marcate cu mici omuleți de diverse culori pictați pe stâlpi, pietre sau copaci.
Vechi drumuri de care, unele modernizate iar altele păstrând încă sub tălpi moliciunea ierbii, sunt bune atât de parcurs pe două roți cât și de măsurat alene la pas printre povești spuse fără grabă. Peisaje pastorale cu vaci ieșite la păscut, case vechi rămase în paragină, case noi de vacanță și câteva pensiuni ce zgârie retina prin arhitectura lor de prost gust, se profilează pe fundalul abrupturilor montane. În orice caz, multă liniște.
Toate drepturile privind fotografiile şi textele prezentate pe acest site îmi aparţin. Nici o parte din acest site nu poate fi reprodusă sub nici o formă fără aprobarea mea.