TrekLens

Pe șoseaua flancată de șiruri lungi de brazi, mașinile trec rar iar satul se răsfiră pe văile de la picioarele noastre. Direcția o cunoaștem – la deal spre Pasul Predeluț, însă destinația este încă sub semnul întrebării. Să fie poate Plaiul Foii, sau poate Poiana Narciselor?! Dar de ce nu un tur al Pietrei Craiului?!  Hmmm… ziua totuși nu este chiar atât de lungă.

În apropiere de Zărnești se zărește Piatra Craiului printre nori grei și uzi. Văile fierb continuu, norii înălțându-se și coborând neobosiți. Piatra Mică, eliberându-se pentru câteva momente din brațele lor, ne dă de veste că minunea de creastă a Craiului este la doi pași. Dincolo de ea, văd cu ochii minții Făgărașul și brazii îmi aduc aminte de lunga coborâre din Curmătura Lerescului spre Cantonul Rudărița, după o săptămână petrecută în tăcerea plină de foșnete a muntelui împodobit cu un covor de flori.
Arunc ideea cu teama că ar putea fi refuzată, dar probabil că sunt suficient de convingător. Se acceptă.

Lăsăm în urmă Zărneștiul ce a pierdut războiul cu drumarii, străzile devenite acum tranșee stând mărturie dificultăților luptei. Pedalăm într-o foarte ușoară urcare spre Rudăriţa, de-a lungul crestei Pietrei Craiului printre care norii se joacă învelindu-i şăgalnic vârfurile.

Două lame și o cămilă bactriană se uită plictisite la noi. Le răspundem cu o privire nedumerită, comparăm peisajul și ne privim între noi. Este clar, halucinație colectivă sau am pedalat prea mult și am ajuns pe alt continent. Dăm din umeri a neîncredere și pietrișul scrâșnește sub roțile bicicletelor, în urma noastră ridicându-se o ușoară dîră de praf.

În pădure, liniștea este tulburată doar de murmurul apelor limpezi ale Bârsei Groșetului. Un versant a căzut complet pradă despăduririlor – rană adâncă în trupul muntelui. Niște muri ne opresc din avântul nostru cu câteva zeci de metri înainte de Cantonul Rudărița. Ne sacrificăm, ce să facem?! Câțiva pumni de mure mai târziu, cu pofta astâmpărată, traversăm podețul inundat și adânc în mijlocul pădurilor de brazi, putem spune în sfârșit că am ajuns la destinație.