TrekLens

După o noapte petrecută într-un camping de multe stele, dotat printre altele şi cu o lebădă cam nervoasă ce a încercat să ne atace – nu dăm detalii, dimineaţa ne găseşte pregătiţi să plecăm în explorarea Cheilor Socei. Relativ scurte şi deosebit de înguste, dar spectaculoase prin meandrele strânse ale râului, cheile au fost săpate de o apă aprigă ce în lumina soarelui scânteiază în nuanţe de smarald, hipnotizându-te.

Călăuză ne este peştişorul marmorat – un păstrăv mai special, o specie endemică şi protejată, dar care pare foarte gustoasă. Părăsind poteca turistică, urmăm malul accidentat al cheilor privind de sus apa ce se zbate în ele căutându-şi drumul spre mare.

Atras de mirajul apei, un caiac singuratic îşi face de lucru între pereţii de calcar ai cheilor, dându-ne ideea ca pe seară să ne relaxăm şi noi la o tură de rafting.