TrekLens

Este dimineață devreme iar oamenii nu au aglomerat încă arterele sugrumate din Kathmandu. Nu că ar fi cumva pustiu. Cred că niciodată nu este pustiu.

Cândva un stat independent și aflat în continuu război cu Kathmandu, separat ca unică graniță de astăzi mizerabilul râu Bagmati, Patan este încă denumit de mulți localnici după numele său original sanskrit Lalitpur – Orașul Frumuseții.

La nord de piața Durbar din Patan, Kumbeshwar Mahadev Mandir este unul dintre cele trei temple construite pe cinci nivele, din întreaga vale. Sculpturi în lemn ornează fiecare etaj al pagodei principale ce se înalță deasupra tuturor clădirilor din zonă sfidând gravitația.

Nici măcar devastatorul cutremur din Mai 2015 nu a reușit să o dărâme. Poate că toate rugăciunile înălțate către Shiva au ajutat în vreun fel. Două bazine au fost construite pe platforma ce găzduiește templul, iar apa acestora se spune că ar veni direct din lacul sfânt de la Gosainkund, aflat la o săptămână de mers distanță spre nord. Pentru credincioși, o baie în aceste bazine echivalează cu întregul pelerinaj spre lacul sfânt.

Intrarea la Hiranya Varna Mahavihar – Templul de Aur, este păzită de doi lei împietriți sub o friză plină de basoreliefuri ce reprezintă zeități budiste. Dincolo de intrare toate articolele de piele sunt interzise, de la încălțări la genți și curele, iar curtea interioară ascunde templul unde preot este un băiat sub vârsta de 12 ani care servește timp de o lună înainte de a preda ștafeta unui alt puști de aceeași vârstă.

Doi elefanți păzesc intrarea iar fațada acestuia este împodobită de un întreg panteon de figuri budiste. Ridicat în secolul al XII-lea, templul este supravegheat din cele patru colțuri de tot atâtea Lokeshvara (încarnări ale lui Avalokiteśhvara) și de patru maimuțe ce țin în lăbuțe câte un jackfruit în semn de ofrandă.

Cu o lungă tradiție budistă ce a influențat templele hinduse ale orașului, Patan are în fiecare dintre cele patru colțuri ale sale câte o stupă despre care se spune că a fost ridicată de marele împărat budist Ashoka, undeva prin anul 250 î.e.n. Astăzi, mai mult de 1200 de monumente budiste sunt împrăștiate prin oraș. Cele mai impresionante sunt însă adunate în piața Durbar, unde era cândva și reședința regelui, acolo unde eleganța și frumusețea arhitecturală a căpătat noi standarde.

Spre deosebire de imensa piață Durbar din Kathmandu, aici în Patan piața este mult mai compactă dar în același timp arhitectura este mult mai variată – de la pagodele newari se trece la temple hinduse inspirate de arhitectura indiană, apoi la pagode nepaleze și înapoi la temple din marele subcontinent indian. De la depărtare toate pot semăna între ele, dar deosebirile stau în detaliile minuțios sculptate, cu scene erotice sau pur și simplu întruchipări de-ale zeilor principali.