Sub un cer ciufulit de nori cenușii, Edinburgh apare înfrigurat. Superba vreme din Highland-ul Scoției a rămas agățată pesemne de vreo aridă culme montană, iar aici soarele se chinuie zadarnic să își arate fața. Vremea este însă schimbătoare cu fiecare oră, iar lumina caldă nu întârzie prea mult să apară.
Capitala Scoției este un oraș care imploră să fie descoperit, plin de colțuri seducătoare și cotloane care îndeamnă la fiecare pas o continuare a explorării. Prins între dealurile stâncoase ce răsar la fiecare câteva străzi și marea Nordului, orașul își împletește clădirile și monumentele cu stâncile și pintenii de piatră ai geologiei locului.
Amestecul pitoresc de case medievale se îngrămădește dincolo de Salisbury Crags – stânca ruginie ce veghează orașul, într-un crescendo care culminează cu silueta întunecatului castel Edinburgh proiectată pe un cer ireal de albastru. De cealaltă parte se întinde orașul nou, elegant în arhitectura sa futuristă, dar lipsit de patina timpului și de toată istoria pe care vechea așezare a adunat-o în secole.
În orașul vechi străduțe înclinate pavate cu piatră cubică se strecoară printre puburi colorate atât la propriu cât și la figurat, cu elegante case victoriene și desigur cu nelipsite flori în zeci și sute de ghivece, pentru a da o pată de culoare unui oraș cu nuanțe gotice. Și, de parcă nu ar fi de ajuns, primăvara a înnebunit toți copacii cu o explozie colorată.
Atena Nordului este porecla sub care era cunoscut orașul în secolul al XVIII-lea printre învățații vremii, un oraș al culturii și al ideilor nobile, al filozifiei, științei, artei și literaturii. Ca pentru a onora vechea capitală a lumii antice, aici sub templele grecești de pe Calton Hill se înalță în fiecare an cele mai mari festivaluri de artă din cenușa celor anterioare, ca o veritabilă pasăre Phoenix.
Printre sătenii secolelor trecute orașul era menționat ca Auld Reekie – bătrânul cețos, un oraș zgomotos și aglomerat, cu taverne ale pierzaniei, petreceri ce țineau până în zori și poeți amețiți de aburii alcoolului. Aici în orașul cosmopolit a fost reînviat Beltane – festivalul păgân care sărbătorește venirea verii, unde dansurile celor care îl celebrează aproape goi în lumina focurilor în aer liber sunt privite nepăsător de monumentele îngrămădite pe Calton Hill.
Toate drepturile privind fotografiile şi textele prezentate pe acest site îmi aparţin. Nici o parte din acest site nu poate fi reprodusă sub nici o formă fără aprobarea mea.