TrekLens

Cu ceva mai mult de 350 de ani în urmă, o garnizoană de cazaci punea bazele unei așezări de unde puteau cu ușurință să extragă taxele în blănuri de la populația buryată indigenă. Ceva mai târziu, de aici plecau expediţiile către Estul și Nordul îndepărtat, până hăt în Alaska – pe atunci încă pământ rusesc.

Casele de lemn atât de definitorii pentru Siberia sunt aici un muzeu în aer liber, rătăcite printre clădiri moderne sau cu aerul elegant de secol XVIII ce a făcut presa vremii să numească Irkutskul ‘Parisul Siberiei’. Departe de a fi vreun anost oraș sovietic, Irkutsk este o adevărată încântare de stiluri și culori. Cenușiul betonului l-am regăsit aici doar în asfaltul străzilor (ce-i drept cu unele gropi de adâncimea lacului Baikal), însă privirea mai degrabă se împiedică de alambicatele sculpturi de la streașinile caselor sau zăbovește pe detaliile ramelor dimprejurul ferestrelor.

Drumul urcă și coboară abrupt pe dunga de asfalt trasată prin pădurile de pin printre care se întrezăresc crâmpeie din râul Angara, ghidul nostru spre lacul Baikal.
Gheaţa s-a topit pe malul acesta dar undeva spre mijlocul apelor se vede linia albicioasă a gheţii, iar orizontul aflat la mai bine de 50 de kilometri distanţă este umplut cu munţi albi de zăpadă. Câteva aisberguri plutesc pe la mal.

Lacul Baikal este o imensitate și nu putea fi nicăieri în altă parte ci doar aici în Siberia. La fel și ea, de necuprins în priviri și cuvinte.

Unul din cele mai vechi elemente geografice ale Pământului, format acum 30 de milioane de ani, are 636 km lungime, peste 2000km de ţărm și 1637m adâncime. O mulțime de cifre ce ar putea putea propulsa lacul Baikal la statutul de mare, însă a rămas la stadiul de lac ce păstrează în el 20% din toată apa dulce de pe planetă.
Priveliștea de aici de sus este incompletă însă – cea mai mare parte a lacului nu se zărește, ascunsă după un picior de munte curios ce se zvârle în apele de gheață.

Pentru cei încorsetați în mrejele Vestului este greu să înțeleagă frumuseţea asta aspră a Siberiei și vraja ce ţi-o poate pune peste suflet un astfel de spațiu atemporal.