ÎNAPOI SUB MARE

Olanda reușește să fie verde chiar și în toiul iernii – poate că totul se datorează multitudinii de canale ce pare uneori că prin numărul lor surclasează drumurile pe care se înghesuie simultan biciclete și mașini. Ordinea enumerării este importantă, căci probabil mașinile sunt doar o fracțiune din numărul bicicletelor. Doar bărcuțele, nestingherite de aglomerație își văd liniștite de drum alunecând pe canale.


Bătrânele mori de vânt, din lemn, însoțesc ocazional terasamentul căii ferate în timp ce o brumă joasă se evaporă ca o ceață deasupra firelor de iarbă de pe câmpuri. Olanda se trezește la primele raze de soare.









Cu o arhitectură greoaie și utilitaristă, Zoetermeer-ul cel nou nu impresionează prin nimic. Centrul vechi însă, ca în mai toate orășelele olandeze este o colecție de căsuțe cochete, cu flori în ferestre, gazon tuns la milimetru și perfecțiune ce răzbate prin toți porii cărămizilor din care sunt construite locuințele. Pare genul de oraș unde nimic extraordinar nu se întâmplă, iar agendele telefoanelor cuprind numerele tuturor celorlalți locuitori.
















La o aruncătură de băț depărtare de înfloritul Haarlem, Leiden este orașul cu cele mai multe canale din Olanda, după Amsterdam. Mai mult de 28 de kilometri de drumuri de apă șerpuiesc printre case clasice olandeze, pe sub podețe vechi de lemn și pe lângă terase pline de flori.

















Fondat în anul 860 la confluența a două râuri, orașul se mândrește nu doar cu cea mai veche Universitate din Olanda, dar și cu faptul că este locul de naștere al lui Rembrandt – pictorul ale cărui tablouri cu jocuri de lumini și umbre pot umple de lumină o întreagă cameră.
















Cu mare parte din teritoriu recuperat din ghearele mării, totul în Olanda este legat de apă, diguri și dune. Mai mult de o treime din țară este situată sub nivelul mării, iar dunele rămase în urma lungilor lupte de drenare a pământului arabil, se întind pe o lungime de peste 170km.







Parcul național Zuid-Kennemerland este o o zonă de protecție a reliefului, florei și faunei ce cândva reprezenta arealul definitoriu al Olandei: dune de nisip, mici mlaștini, păduri de pini și vegetație pitică, cerbi și bineînțeles mare. Ah, și să nu uit vântul, căci el este omniprezent.







Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *