Mulți ani am evitat vizitele prin marile orașe ale României, dacă lucrul acesta a fost posibil prin peregrinările mele. Starea deplorabilă a clădirilor și delăsarea autorităților nu erau cu siguranță un magnet pentru nimeni.
Și totuși, lucrurile au început să se schimbe de câțiva ani încoace. Mai întâi Sibiul a devenit Capitală Culturală Europeană în 2007, apoi Sighișoara și Alba Iulia au primit o nouă înfățișare. Brașovul a fost dintotdeauna cochet.
După o vizită în Cluj-Napoca, unde ștacheta a fost ridicată la standardele Europei Occidentale, a venit momentul să fac câțiva pași printr-o Oradea refăcută.
Piața centrală a orașului – Piața Unirii, a fost transformată în zonă pietonală iar clădirile baroce și neogotice recondiționate atent. Palatele de altă dată și-au recăpătat strălucirea de belle epoque iar galeriile pot rivaliza oricând cu cele din Milano.
Strada Republicii este strada mare a orașului, locul unde lumea bună se întâlnește la terase sub fațadele art nouveau ale palatelor nobilimii de odinioară. La finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, Oradea a beneficiat de o imensă înflorire economică iar asta s-a reflectat în clădirile somptuase ridicate după moda vremii dictată pe atunci de Imperiul Austro-Ungar. Cumva orașul a fost ocolit de furia demolărilor din perioada comunistă și palatele perioadei antebelice continuă să încânte privirea.
Oradea s-a născut ca cetate ridicată în vremea regelui Ladislau I al Ungariei, care pentru impunerea religiei creștine asupra populației a fost canonizat prin Evul Mediu. Desigur, trecerea nu s-a făcut neapărat de bună voie ci a implicat multe victime de partea celor care nu doreau să renunțe la religiile tradiționale. Și atunci, ca și în zilele noastre, religia era instrumentul de bază al păcii. Sau dimpotrivă.
Refăcută după năvălirile tătare și după recuperarea ei din mâinile otomanilor, cetatea a fost construită în stil habsburgic. Între zidurile cetății au acum loc multe activități culturale dar istoria pare că ar fi dispărut.
Pe una din laturile Pieței Unirii, se află turnul ce oferă cele mai frumoase panorame ale orașului. De aici de sus pompierii identificau pe vremuri incendiile, înainte ca acestea să cuprindă prea multe case. Astăzi însă panorama se deschide peste orașul Crișului Repede oferind priveliști spre toate zările, iar la oră fixă pe lângă regulamentarele bătăi de orologiu se aude din difuzoare imnul lui Avram Iancu.
Toate drepturile privind fotografiile şi textele prezentate pe acest site îmi aparţin. Nici o parte din acest site nu poate fi reprodusă sub nici o formă fără aprobarea mea.