TrekLens

A fost o vreme a marilor descoperiri geografice, o vreme când se credea că aici este capătul lumii. De aici plecau corăbiile exploratorilor şi tot aici se întorceau cu bogăţii nemăsurate. Stâncile poziţionate strategic pe marginea continentului, nu te îmbie la plecare şi nici oceanul ce se loveşte zbuciumat de stânci nu îţi promite că te va primi cu braţele deschise. Nu departe de ocean, pe vârfurile stâncilor s-au construit palate şi fortăreţe parcă anume pentru a-i urmări cât mai mult cu privirea pe nebunii ce se avântau în necunoscut. În grădinile lor au fost aduse plante din locurile ce încă nu apăreau pe hărţi, au fost făcute labirinturi pentru cei care voiau să se rătăcească dar cărora le era frică de ce se află dincolo de lumea cunoscută.
Iar seara, aşteptând apusul la Cabo da Roca şi privind în largul oceanului înspumat, nebunul vânt al Atlanticului îţi aduce pe aripile sale miros de aventură şi de necunoscut. Trebuie doar să îndrăzneşti.