TrekLens

Este o umezeală de saună afară. Simt apa în fiecare inspiraţie și mă bucur să las șesul în urmă și să pornesc către munți. Un drum nesperat de frumos leagă câmpia de Tbilisi – șerpuiri printre munţi, cu zidul Caucazului închizând orizontul.

Drumul Militar Georgian este străvechea trecătoare ce taie Caucazul și trece în Rusia. La o aruncătură de băţ este Osetia de Sud, aproape inaccesibilă de vizitat. Metode sunt, dar doar prin Rusia.

Caucazul Înalt este reprezentat aici de imensul Kazbegi ce domină peste întreaga vale. Drumul este în general bun, dar zecile de Kamaz-uri ce abia se târăsc încărcate până la refuz mai fură din plăcerea condusului. Ce să mai zic de vacile ce stau tolănite în mijlocul drumului sau traversează șoseaua ca pe tarla?! Câte o cireadă stă tolanită și ocupă uneori mai mult de o bandă. Măcar este timp suficient să admiri apele turcoaz ale lacului de acumulare Zhinvali, și oricum unde este graba?!

Din fosta fortăreaţă Ananuri au mai rămas două biserici însă arhitectura lor merită cu prisosinţă oprirea. Este una dintre cele mai bine păstrate din întreaga întindere a Cacucazului, deși nu au fost depuse prea multe eforturi în acest sens. Fortăreața a aparţinut începând cu secolul al XIII-lea și vreme de cinci secole, ducilor de Aragvi – eristavi cum se numeau în Evul Mediu conducătorii micilor state. Urcarea în turnul fortăreţei se face pe o scară îngustă dar vederea de sus, chiar și doar prin despicăturile pentru arcași, este fabuloasă.

Șoseaua se avântă mai departe prin Gudauri spre pasul Jvari, la 2379m, pentru a coborî apoi în valea Tergi. Deja impunătorul Kazbegi este omniprezent în peisaj.

În ultimii ani ai existenței U.R.S.S., pe drumul strategic ce lega pe atunci fosta R.S.S. Georgiană de trupul Rusiei, a fost construit semicercul betonat al Monumentului Prieteniei Ruso-Georgiene pentru a celebra două secole de când Georgia trecuse de sub aripa protectoare a Persiei sub cea a Rusiei. La interior, desene din fabule rusești sunt completate de scene din istoria ambelor țări. Cercul incomplet al construcției reprezintă viitorul necunoscut.
Prietenia s-a încheiat brusc după destrămarea U.R.S.S. și s-a transformat în ură când în 2008 rușii au făcut o vizită prietenului gruzin aducându-i cadou câteva divizii de tancuri.

Cu doar câţiva kilometri înainte de frontiera rusă se află cea mai fotogenică mânăstire a Georgiei – Tsminda Sameba. Din satul Kazbegi un drum ceva mai prost duce în Gergeti, iar de aici după posibilitățile fiecaruia. Se poate urca cu o mașină de teren, se poate cumpăra un loc în vehiculele puse la dispoziție de întreprinzătorii locali, sau pentru cei mai sportivi din fire câteva trasee duc la mânăstire. Situată pe un pinten deasupra satului, Gergeti Trinity Church este deservită de un singur călugăr. În ciuda agitației de afară, în interiorul de piatră răcoros este o tăcere pioasă. Așa ar trebui să arate bisericile, nu coloși de beton și termopan.

În ciuda a tot ceea ce construiește omul, cea mai măreață catedrală rămâne natura însăși – naște smerenie și în același timp trezește emoții a căror intensitate face cuvintele să se stingă.