Legendele despre Cetatea Neamțului susțin că cetatea nu ar fi fost cucerită niciodată, ci doar predată de câteva ori după lupte îndelungate, în fața lui Soliman Magnificul în 1538 și a lui Jan Sobieski în 1686. De ținut piept însă atacurilor s-a achitat de nenumărate ori în fața multor armii, poate cea mai importantă rezistență fiind cea din 1476 când după bătălia pierdută de Ștefan cel Mare la Războieni, cetatea a rezistat alături de Hotin și Suceava atacului celui care în urmă cu 23 de ani îngenunchease Constantinopolul.
Felul în care a fost construită o face deosebit de greu de cucerit, căci dincolo de promontoriul pe care a fost ridicată și care este oricum un obstacol foarte greu de dovedit, se află puntea de acces construită pe 11 piloni de piatră dispuși în curbă, astfel încât atacatorii să fie nevoiți să își schimbe scutul și sabia dintr-o mână în alta și să devină astfel vulnerabili atacului arcașilor moldoveni. Pe lângă partea fixă a podului, mai exista și o porțiune mobilă ce se putea ridica în caz de primejdie printr-un sistem de scripeți, iar dincolo de ea se aflau două capcane cu trape – veritabile curse de șoareci în care cădeau atacatorii.
În 1476, sultanul otoman Mahomed al II-lea Cuceritorul învinsese oștile Moldovei în bătălia de la Valea Albă și l-a forțat pe Ștefan cel Mare să se îndrepte spre Cetatea Neamț aflată la câteva zeci de kilometri depărtare. Legenda cântată peste veacuri povestește că mama lui Ștefan nu i-ar fi permis accesul în cetate îndemnându-l să meargă și să își strângă altă oaste pe care să o pornească împotriva sultanului. Realitatea este că aceasta murise în anul 1465 și fusese înmormântată în Biserica Sfântul Nicolae din Poiana Siretului.
Dincolo de legende însă, Cetatea Neamț a fost refăcută de curând și transpune într-o altă epocă pe cei care o vizitează. Din păcate planurile originale ale cetății nu există așa că aceasta nu a fost reconstruită complet. Chiar și așa însă, toate detaliile din zidurile cetății, cu sala tronului, închisoarea, sălile secrete, capela, cuhnia sau camera pârcălabului, istoria prezentă în camere descrie în imagini perioada demult trecută a voievodului Ștefan.
Toate drepturile privind fotografiile şi textele prezentate pe acest site îmi aparţin. Nici o parte din acest site nu poate fi reprodusă sub nici o formă fără aprobarea mea.