TrekLens

Dimineaţa ne găseşte dormind, legănaţi uşor de tangajul vasului ancorat în golf căci o vizită făcută pe punte cu câteva ore mai devreme ne lămurise că răsăritul poate fi aşteptat dormind. Cu spor, că nu o să pierdem nimic.
Şalupa ne duce la pontonul insulei în vârful căreia este cocoţat un pavilion ce ne aşteaptă cu o privelişte de 360 de grade. Asta după ce trecem de purgatoriul celor câteva sute de trepte săpate în piatră. Panorama ce se deschide a meritat urcuşul, în pofida faptului că lumina nu este aşa cum ne-am fi dorit-o. Este prea devreme încă. Jos, o mică plajă cu nisip fin ne aşteaptă să ne răcorească cu apa mării.

Sfârşitul zilei se apropie cu paşi mari în timp ce asistăm amuzaţi la modalitatea prin care un vietnamez (cam înfofolit pentru căldura de afară) se pregăteşte să scoată apa dintr-un caiac: un picior sprijinit de pontonul improvizat, celălalt picior sprijinit pe caiac şi… inevitabilul se produce. Vietnamezul face baie şi apa intră la loc în caiac în timp ce toată lumea îi aplaudă reuşita. Spectacolul a luat sfârşit şi ne primim şi noi caiacul. Nu, nu ăla cu apă.

Labirintul celor aproape două mii de insule este perfect pentru a ne ascunde de vasele ce mişună haotic şi zgomotos. Dar… nu şi atunci când noaptea s-a furişat pe nesimţite alunecând tăcută de pe culmile insulelor, în timp ce bateriile GPS-ului au decis epuizate să ia o pauză. Insulele încep să semene toate între ele şi atunci doar busola internă ne face să găsim drumul înapoi spre debarcaderul improvizat. Este adevărat că şi luna aninată pe cerul înstelat îşi are partea ei de ajutor.

Vietnamezul ce aştepta întoarcerea ultimului caiac, ne priveşte panicat, cercetându-ne cu ochii măriţi de spaima ca noi să nu fi păţit ceva. Ne şi vedea probabil pe prima pagină a ziarelor “Tragedie: un caiac cu doi europeni s-a pierdut fără speranță. Trupurile lor vor fi recuperate la următoarea glaciaţiune”. Mda, nu este cazul. Îi aruncăm un zâmbet şi îi mulţumim că ne-a aşteptat. Chipul i se luminează de bucurie şi într-o engleză stricată şi puţin cântată ne urează “Noapte bună”.