TrekLens

În goana trenului, privirea îmi fuge ocazional pe fereastră în căutarea primăverii, Sinaia găsind-o parțial senină dar vegheată de niște Bucegi cu crestele învăluite în nori de ninsoare. Mai departe însă, pământul este acoperit de un strat subțire de zăpadă ca și cum un cofetar neatent ar fi scăpat niște zahăr pudră. Nu trebuia să vină primăvara?

 

Înainte ca noaptea să devină atotputernică, apusul colorează cerul în nuanțele calde ale unui coş plin cu portocale.