TrekLens

Am primit deseori întrebările: “de ce călătoresc?” și mai ales “cu ce rămân în urma tuturor acestor călătorii?”.

Prima ieşire din ţară a fost în timpul facultăţii când am plecat cu o bursă în Germania. Am descoperit atunci o lume fascinantă, cu totul diferită de cea din care venisem. De atunci, călătoresc pentru a întâlni oameni ce au de spus o poveste, pentru a găsi locuri frumoase, culturi fascinante, natură şi crâmpeie de istorie. Încerc să adun experienţe cât mai diverse ce mai apoi să se decanteze în amintiri.

Cu ce am rămas din tot acest zig-zag nebun prin lume?
– am învățat să nu am încredere în canalele de (dez)informare cu toate poveștile lor de groază și să plec la drum cu inima deschisă;
– mi-am pierdut prejudecățile pe un drum vechi de țară și am învățat să fiu tolerant și să vreau să aflu și cealaltă parte a poveștii înainte să pot spune că “știu”;
– am înțeles că mai toată lumea întâlnită pe drum este acolo să te ajute și nu să îți facă rău;
– am realizat că toți oamenii de pe glob, indiferent cât am încerca să le evidențiem diferențele, sunt de fapt la fel, cu aceleași bucurii și necazuri;
– am învățat că ceea ce îți deschide ușa către sufletul oricărui străin este un simplu zâmbet;
– am urcat munți și le-am cunoscut cărările mai mult sau mai puțin știute, am ascultat tăcerea văilor și scârțâitul zăpezii pe creste în toiul iernii, dar am văzut și primele flori de primăvară colorând albul versanților;
– am ascultat cântecul deșertului, cu fire de nisip ce dansau pe aripi de vânt fierbinte sub un cer de un albastru ireal;
– m-am înfiorat de vuietul mării în furtună și de puterea nemărginită a valurilor sale;
– am văzut nuanțe de verde pe care nici nu mi le puteam închipui, în mijlocul pădurii tropicale;
– am cunoscut oameni minunați al căror suflet zâmbea în ciuda aparentei sărăcii materiale;
– am învățat că trebuie să protejăm Pământul – este singura casă pe care o avem

Ca fotograf, îmi place să iau cu mine pe cardul camerei foto o părticică din lumile prin care trec, încercând să îmi fac fotografiile să povestească despre oamenii întâlniţi şi locurile prin care am trecut.

La drum deci, și să ne vedem cu bine în Shangri-La!