SVANETI – TERRA INCOGNITA

Mă bucur cât pot de serpentine și de drumul spre Burjumi, căci odată intrat pe el ajung în civilizaţia ce vine cu bune și cu rele. Cu bune vine pe partea de provizii, ziua precedentă fiind mai spre post negru din punctul de vedere al meniului. Cu rele… se cunosc ‘binefacerile’ civilizației.

Din Zugdidi este Terra incognita pentru mine. Așteptam să intru pe acest drum încă de dimineaţă, dar a fost exact ca în sala de cinema când aștepţi să înceapă filmul, iar sala plină și locul din mijlocul rândului te obligă să urmărești reclamele. Nu ai loc de jonglat.








Drumul nu se dezminte și îmi aduce aminte de Transfăgărășan: un lac de acumulare strâns între versanţi și un drum ce se zbate să urce spre înălţimi. Diferenţa ar fi culoarea de peruzea a lacului și versanţii nedefrișaţi – cu plus la ei, clar. Cu minus ar fi vacile ce se adăpostesc în câte vreun tunel și stau trântite pe răcoarea asfaltului.









Altitudine prea mare nu câștigăm deși ai avea impresia că ești la peste 2000m altitudine, mai ales când vezi giganţii caucazieni de aproape 5000m cu vârfurile acoperite de zăpadă. Dincolo de ei încep nemărginirile Rusiei.

Pământul străvechi ascuns în văile Caucazului este atât de departe de orice altceva încât nu a putut fi niciodată îmblânzit de vreun cuceritor.
De-a lungul drumului se înșiră sate punctate de acele koshi emblematice pentru Svaneti. Aceste turnuri de apărare adăposteau localnicii în caz de război sau când ‘legea talionului’ se instaura între unele familii. Sângele s-a plătit cu sânge până de curând în Caucazul Înalt.











Din Mestia pleacă drumul spre Ushguli, al cărui simplu nume îmi evocă un loc îndepărtat și rupt de lumea modernă. Drumul se spune că ar fi accesibil doar cu 4×4, însă și mașinile mai normale și cu garda suficient de ridicată pot fi duse cu puţină imaginaţie și multă îndemânare până în Ushguli.












Zona este cu mult mai fotogenică faţă de civilizația Mestiei, Ushguli adăpostindu-se în cel mai îndepărtat punct al văii Enguri, la umbra celui mai înalt vârf al Georgiei – Shkhara (5193m). De acolo de sus, râurile coboară cu apa aceea tumultoasă a ghețarilor topiți. Acolo sus este încă Terra incognita.













Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *